Home Social Autorităţile bănuiesc unde se găseşte bacteria care ucide bebeluşi. Cine a lăsat...

Bebeluşi care mor aşteptând ajutor, ai căror părinţi nu primesc niciun răspuns şi a căror ţară este încremenită într-o situaţie ce pare imposibilă. O criză, până acum, de nedepăşit.

Pe 4 februarie a murit prima fetiţă. Pe 16 februarie, s-a stins al treilea prunc. La aproape două săptămâni de la momentul T0, ministrul Sănătăţii spune că se simte frustrat, că, înainte de a deveni ministru, putea dormi noaptea liniştit, la Cluj. Nu avea atâta responsabilitate, spune el, deşi era doctor şi salva vieţi, nu stătea într-un birou, printre hârtii sau între şedinţe.

Cele trei fetiţe care au murit aveau doar un an de viaţă şi au ajuns la spital cu aceeaşi problemă. Diareea. O problemă atât de des întâlnită în rândul bebeluşilor, încât nimeni nu a băgat de seamă, în primele zile, că ceva, de data aceasta, este diferit. Nici măcar după ce a murit prima fetiţă, nici măcar atunci când au venit cazuri pe bandă rulantă la biroul de internări.

În sistemul ramolit, sărac şi obosit, fără un medic epidemiolog la Spitalul de Pediatrie din Piteşti, cu o lipsă crasă de medici şi asistente, s-a mers mai departe. Până când cazul a apărut în presă şi au fost puse întrebări. Dar din acea amorţeală nu s-a ieşit uşor. A mai durat câteva zile până când Direcţia de Sănătate Publică să fie anunţată şi au început efectiv procedurile pentru teste. Ministrul Sănătăţii spune că legea precizează clar termenul în care trebuia să se dea alarma de la prima internare. 24 de ore. O zi!

“Cu cât ne îndepărtăm de un astfel de eveniment, probabilitatea de a pune în evidență agentul patogen scade. Regula spune că astfel de situații trebuie raportate în decurs de 24 de ore. (…) Sunt revoltat fiindcă le luăm totul a la lejer în sensul în care nu raportăm și asta probabil se întâmplă în diferite situații, zicând că nu o să se întâmple nimic. Asta este probabil logica sau mă gândesc că este genul de logică ‘lasă-mă să te las, nu se va întâmpla nimic’. Și uită-te că se întâmplă și se pot întâmpla drame ca aceasta. Asta dovedește că modul acesta este absolut incalificabil”, a declarat Patriciu Achimaș-Cadariu la o emisiune la TVR.

Unde s-ar afla bacteria care ucide bebeluşi

După testele de până acum, la apă, lapte praf, portocale, s-a stabilit că sursa infecţiei trebuie căutată în altă parte. Specialiştii au o bănuială, dar Achimaş-Cadariu anunţă că, încă, nu poate fi probată. Ar fi vorba despre o bacterie care se regăseşte în materii fecale, în mizerie.

“În acest moment tratăm consecințe, tratăm complicații ale unei boli ale cărei cauze le bănuim, dar nu le-am putut dovedi prin anchetele epidemiologice, prin investigații în tentativa de stabili un diagnostic etiologic, deci a cauzei care a produs îmbolnăvirea. S-au parcurs toate etapele standard ale unei astfel de anchete, dar iată nu avem agentul etiologic, îl bănuim deoarece știm că această boală este consecința agentului care a fost prezentat”, a mai spus ministrul.

Şi, totuşi, cine a lăsat să se declanşeze această criză

Fără a se cunoaşte sursa infecţiei, criza poate căpăta oricând proporţiile unei epidemii.

Greşelile au fost în lanţ. De la a lua totul “a la lejer”, acel “lasă-mă să te las”, cum spune chiar ministrul Sănătăţii, până la problemele punctuale ale sistemului, lipsa personalului, a spaţiului, a banilor.

După ce toată lumea se întreabă ce se întâmplă şi cum a fost posibil să moară azi copii care ieri erau perfect sănătoşi, la Piteşti s-au deblocat câteva posturi. În final pot fi angajaţi acei 30 de medici şi asistente care lipseau şi de care era nevoie. Vor putea face angajari pentru a avea mai mult personal care să trieze pacienţii şi să nu se mai facă aceleaşi greşeli. Copii infectaţi cu o bacterie ucigaşă şi necunoscută au fost băgaţi în acelaşi salon cu alţi prunci care avea alte afecţiuni.

Iar la 12 zile de la moartea primului bebeluş diagnosticat cu sindrom hemolitic uremic, autorităţile din Argeş au comandat teste rapide de determinare a toxinei produsă de E-coli care provoacă sindromul hemolitic uremic. Aceste teste au fost comandate din străinătate, din ţări civilizare, pentru că în niciun spital din România nu există, conform managerului spitalului de Pediatrie din Piteşti.  Cu aceste teste rapide, micuţii pot fi rapid supuşi tratamentului, astfel încât să nu mai existe riscul contaminării.

Vinovaţi pot fi pe toate palierele, într-un sistem care aşa e obişnuit să reacţioneze. Şi, să nu ne ferim să spunem, uneori cu oameni extrem de prost pregătiţi. Iată ce spune ministrul Sănătăţii despre un concurs pentru şefia DSP.

“Am organizat inclusiv concursuri la DSP-uri, au fost 13 locuri, 3 persoane au trecut de examenul scris. Din 13 oameni, doar 3 și-au luat scrisul. Ca director de direcție sanitară nu este neapărat un salariu mic, dar sigur este și responsabilitate și cineva trebuie să își asume responsabilitatea. Dacă fugim de responsabilitate și dacă tratăm lucrurile cu superficialitate, acesta este rezultatul, 3 din 13”, precizează Achimaş.

Ce se poate face de acum înainte? Evident, multe. Şi, poate, punctul de plecare ar trebui să fie această declaraţie:

“E de necrezut. Dacă nici copilul ăsta n-avea condiţii, nu stiu ce să mai zic! Era îngrijit ca la carte, vesel şi sănătos şi a sfârşit aşa, deodată, de cum au apărut problemele. Părinţii au dus-o imediat la spital, dar nimeni nu-şi imagina că poate muri dintr-o diaree”, spunea o apropiată a familiei Şerban din Poiana Lacului, Argeş, unde trăia Ioana, a doua fetiţă ucisă şi pentru moartea căreia nu există încă un vinovat.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

SĂNĂTATE