Home Economic Datornicii ar putea fi păsuiți 6 luni de la executarea silită. Un...

legea darii in plata

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a lansat propria variantă a legii dării în plată.

Potrivit proiectului de lege, nu orice persoană fizică poate scăpa de datorii dacă cedează imobilul băncii de la care s-a împrumutat, însă cea mai mare noutate este faptul că timp de șase luni datornicul ar putea fi păsuit de la executarea silită, perioadă în care să își caute singur un cumpărător pentru casă.

În situaţia premergătoare declarării scadente a creditului sau a executării silite, consumatorul are dreptul să solicite creditorului vânzarea bunului imobil ipotecat direct de către consumator. Creditorul acordă acest drept pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, arată proiectul de lege.

În afara noutăţii că debitorul este scutit şase luni de la procedurile de executare silită, actul normativ nu vorbeşte despre persoanele fizice care au luat un credit garantat cu un imobil, ci de un consumator. Ceea ce se poate traduce printr-o persoană care utilizeză efectiv imobilul respectiv și nu îl închiriază unor alte persoane sau firme.

Prin utilizarea termenului consumator se restrânge serios sfera persoanelor care vor beneficia de efectele legii dării în plată, deoarece consumatorii sunt definiţi juridic ca persoane fizice sau grup de persoane fizice în asociere în scop nelucrativ, care nu au ca scop activitatea comercială, profesiunile liberale, a declarat Stan Tîrnoveanu, avocat specializat în drept bancar, citat de Economica.net.

De altfel, și inițiatorul legii privind darea în plată, deputatul Daniel Zamfir, a cerut ca termenul de consumator să fie inclus în actul normativ.

Ne gândim să introducem o soluție prin care să explicăm foarte clar că această lege nu se aplică persoanelor fizice care au luat credit pentru afaceri. Noi vrem să delimităm foarte clar consumatorul de profesionist. Profesionistul e cel care ia bani pentru a face o activitate comercială, a declarat deputatul după ce președintele Iohannis a respins legea.

Astfel, spune Daniel Zamfir, se face o diferențiere clară între cei care s-au îndatorat, at pentru a-și cumpăra case pentru locuit și cei care au luat împrumuturi pentru a construi mall-uri sau ansambluri rezidențiale.

Legea dării în plată, respinsă de Iohannis pentru că nu e clară

Pe 18 decembrie, președintele Klaus Iohannis a retrimis legea dării în plată la Parlament pentru a fi reexaminată. Potrivit scrisorii care însoțește cererea de reexaminare, legea nu este foarte clară și încalcă drepturile băncilor, fiind vorba de o decizie unilaterală a datornicilor și obligatorie pentru creditori.

Obiectul de reglementare al legii îl constituie dreptul debitorului de a stinge integral creanța și accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. În caz de opoziție a creditorului, legea deschide debitorului posibilitatea la o acțiune prin care instanța suplinește consimțământul creditorului, obligându-l pe acesta să devină titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat, arată comunicatul Administrației Prezidențiale.

În al doilea rând, mai arată președintele Iohannis, în lege nu este definită nicio condiție pentru cei care vor să renunțe la imobil pentru a-și stinge creditul.

Art. 4 din lege stabilește condițiile în care operează darea în plată, fără a fi avută în vedere vreo condiție obiectivă ce ar putea să justifice situația debitorului, a cărui obligație a devenit excesiv de oneroasă din cauza unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă executarea întocmai a prestației caracteristice. În lipsa unor condiții obiective, darea în plată urmează a se aplica oricărei persoane, indiferent de venituri și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință sau nu și independent de situația locativă a debitorului, indiferent dacă locuiește efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative. Totodată, soluția avută în vedere de lege pare inechitabilă în raport cu situația în care debitorul ar mai deține și alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare însemnată, arată șeful statului.

 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către bancă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

SĂNĂTATE