Home Eveniment Iohannis vrea să mute la Curtea Supremă procesul privind casa pierdută

iohannis

Klaus Iohannis vrea să mute la Curtea Supremă procesul privind contestația depusă la hotărârea definitivă şi irevocabilă prin care familia sa a pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului.

Cererea de strămutare a procesului de la Curtea de Apel Brașov a fost depusă la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 17 decembrie 2015 şi are ca prim termen de soluţionare data de 17 februarie 2016.

Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu pot fi imparțiali deoarece, pe plan local, s-a creat un curent nefavorabil,  în urma articolelor din presă, ceea ce poate afecta independența justiției în acest caz.

Magistrații Curții de Apel ar fi trebuit să dea pe 4 ianuarie o sentință la contestația depusă de președinte, însă termenul a fost amânat pentru 25 ianuarie, deoarece cererea lui Klaus Iohannis nu conține nicio motivație pentru care decizia aceleiași instanțe ar trebui anulată.

Instanţa a dat termen în acest dosar pentru data de 25 ianuarie 2016, pentru că nu a fost îndeplinită procedura de citare a unor persoane implicate în dosar şi nu a fost primită motivarea pentru care s-a depus Contestaţia în anulare, a declarat purtătoarea de cuvânt a Curţii de Apel Braşov, Mirela Şerban, citată de AGERPRES.

Contestația în anularea deciziei de trecere a casei lui Klaus Iohanis în proprietatea statului a fost depusă pe 27 noiembrie, la două săptămâni după ce Curtea de Apel Brașov a respins, pe 12 noiembrie, recursul declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare al imobilului din Sibiu.

Această soluție, după părerea mea, nu este bună, mă nemulțumește și împreună cu avocații mei căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluție, a declarat Klaus Iohannis, la TVR, la câteva zile după decizia Curții de Apel.

Cum a ajuns Iohannis proprietarul unei case care i-a adus venituri de sute de mii de euro

Imobilul din centrul Sibiului, trecut în declarația de avere a primarului Sibiului ca având o suprafață de 166 de metri pătrați, a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea. După decesul acestora, averea a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii.

Prin urmare, și casa de pe strada Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea statului român.

În 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumpărat de chiriașii care locuiau acolo, însă doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea.

Astfel, Ioan Baștea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, iar, odată cu el, și soacra și soția primarului Klaus Johannis.

Într-un final, casa ajunge în proprietatea familiei Iohannis, care cumpără și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea.

Însă, certificatul de moștenitor a lui Nicolae Baștea fost declarat nul pe motiv că acesta nu avea relații de rudenie cu foștii proprietari ai imobilului.

Motivele reținute de instanță, pentru care s-a desființat certificatul de moștenitor au fost încălcarea normelor de competență teritorială absolute de către biroul notarial care l-a emis și lipsa relației de rudenie între ultimii doi defuncți – Ghenea Eliseu și Baștea Nicolae, se arată în cea mai recentă hotărâre judecătorească, cea a Tribunalului Brașov, citată de Turnul Sfatului.ro.

Casa era înscrisă în declarația de avere a președintelui ca fiind închiriată. Din închirierea parterului acestei case unei bănci, Iohannis a luat până acum 320.000 de euro, bani pe care nu va fi nevoit să-i înapoieze, iar din cele şase proprietăţi pe care le deţinea când a devenit preşedinte, mai are acum cinci.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai deţinut un imobil în centrul Sibiului asupra căruia, în urmă cu mai mulţi ani, magistraţii i-au retras dreptul de proprietate printr-o decizie definitivă. Ei au stabilit că locuinţa a fost obţinută în baza unor documente care s-au dovedit a fi false.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

SĂNĂTATE