Home Eveniment Nicolae Popa, dezvăluiri bombă din închisoare despre căderea FNI, viața în Indonezia...

Nicolae Popa
Sursa Foto: Ana Maria Roman via Facebook

Fostul director FNI, Nicolae Popa, a acordat marți la Antena 3 un prim interviu după aducerea în țară și încarcerarea sa.

Popa susține că a plecat din România pe 7 iunie 2000, în concediu. Își rezerase biletele cu câteva luni în urmă, spune el, încă din perioada Crăciunului.

Popa dă de înțeles că dispariția sa, odată cu dezastrul FNI, a fost doar o coincidență.

În urma unei acumulări de stres foarte mari, încă din octombrie 1999, până în martie 2000 întrerupsesem activitatea la Gelsor. Am lipsit efectiv din firmă 6 luni. La rugămintea lui Sorin Ovidiu Vîntu, în 25 martie 2000 m-am întors pentru că mi-a spus că nu mai făcea față. La jumătatea lui aprilie au început răscumpărările masive de la FNI, Ioana Maria Vlas și Sorin Ovidiu Vîntu erau plecați din țară. În acea perioadă, transferurile bancare durau 3 zile. Prăbușirea FNI a început la Cluj. S-a creat o stare emoțională, oamenii au venit și au vrut banii pe loc. Am făcut față, după câteva zile au început Alba, Oradea, Timișoara. Am găsit varianta de a trimite avionul cu bani de la Bucuresti la Cluj, de unde fiecare șef de filială a venit sa ridice banii pentru investitori, își amintește Nicolae Popa.

Fostul șef al FNI afirmă de asemenea că a plecat legal, atunci când pe numele său nu începuse urmărirea penală sau nu se impuseseră restricții. Acesta dă însă detalii picante despre viața sa în Asia.

Cand am plecat, nu începuse ancheta. Am așteptat o citație din partea autorităților române timp de 9 ani, nu a venit. În Indonezia am avut un bar, în care se strângeau foarte mulți expați. Din 2005 am devenit jucător profesionist de bowing. Eram numărul 2 din Bali la bowling, am obținut 54 de trofee, fiecare dintre ele însemnând un câștig între o mie și două mii de dolari, spune acesta.

Popa mai precizează că autoritățile române au știut tot timpul unde se află. În perioada presupusei dispariții, el afirmă că a fost în contact cu Ambasada României, drept urmare statul ar fi trebuit să știe unde se află.

Urmărirea penală a început la aproape 2 ani de la plecarea mea din țară, care a fost legală. Eu am plecat legal. Am avut viză turistiă inițial, dupa care Business Visa. Am ajuns la Ambasada României din Jakarta în 2001, când ambasada mi-a prelungit pașaportul. Trebuia să adaug niște fotografii, pe care nu le aveam, deci le-am făcut acolo. Nota Interpol pe numele meu prezenta chiar fotografia făcută pentru prelungirea pașaportului. Autoritățile române nu spun adevărul și au indus în eroare autoritățile internaționale. Pe nota Interpol, la rubrica Țări în care s-ar putea afla, se specifică “necunoscut”. La motivul pentru care eram căutat, se spune că am fost condamnat la 15 ani de închisoare, iar sentinta “mi-a fost înmânată , subiectul fiind prezent în Curte la momentul judecății”. Sentința a fost dată pe 20 martie 2007. Eu pe 15 martie 2007 am avut emis permisul de conducere din Indonezia, care e mai complex decât la noi, are amprentă, toate datele. Permisul de rezidență, cu toate datele mele, ale societății comerciale, documente care au fost predate la Ambasada României. Eu nu am fost fugar, nu am considerat că am încălcat vreo lege, am locuit legal, fără să mă ascund, mai spune fostul director FNI.

Nicolae Popa vorbește de asemenea despre momentul arestării sale și consideră că acest moment a avut legătură cu viața politică din România.

Domnul Traian Băsescu, în 2009, după primul tur, era cu vreo 6 procente în urma lui Geoană. Îi trebuia o stare de emoție ca să poată să recupereze handicapul. Ori ce era mai inedit decât prinderea lui Nicolae Popa, “groparul FNI, hoțul a sute de mii de români”, pentru câștigarea alegerilor, crede acesta.

În ceea ce privește arestarea și extrădarea, Popa afirmă că acestea au fost presărate cu momente cel puțin neobișnuite.

Fostul director FNI povestește că anterior extrădării, Laura Codruța Kovesi împreună cu adjuncta sa Angela Nicolae au fost în Bali, la o reuniune a Poliției și procurorilor. La scurt timp după, Președintele Indoneziei a semnat ordinul de extrădare.

Am aflat ulterior că președintele Indoneziei a fost foarte surprins, s-a exprimat “Cine e Popa ăsta de mă sună Președintele României pentru el”.

Prima întâlnire oficială cu anchetatorii români a avut loc după acest moment.

După ce am fost arestat la Jakarta, am fost anunțat că oficiali ai Ambasadei României vor să stea de vorbă cu mine. M-au dus într-o sală care era plină de reporteri, televiziuni, ziariști, Procuratura Indoneziei, și o parte a unei delegații din România formată din adjunctul procurorului general, Marius Iacob, generalul Vasile Viorel, un subcomisar pe nume Marian Dumitrescu și consulul României la Jakarta, dorind să îmi pună niște întrebări referitoare la presupusa favorizare a mea de către domnul Vântu, susține Nicolae Popa.

În aceea ce privește procedura propriu zisă de extrădare, și aceasta a fost o surpiză pentru fostul director FNI.

Era un avion privat, nu știu tipul, chiar și pentru ofițerii de escortă a fost o extrădare atipică. Ei sosiseră cu o dimineață înainte cu avion de linie. Din delegației au făcut parte un medic, un translator, niciun procuror. Aeronava a venit fără ocupanți, a venit la Jakarta. Am făcut escale, nu am coborât din avion în timpul escalelor. Zborul a durat 17 ore. Când am ajuns în România, era plin de reporteri, în microbuz m-a anunțat un ofițer “Domnule Popa, trebuie să vă punem niște brățări”. A fost pentru prima dată când am fost încătușat, își amintește Popa.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

Foloseste adresa de email pentru lasa un comentariu

SĂNĂTATE