Home Politică Scandal diplomatic România – Ungaria. Ambasadorul României chemat la MAE ungar

Sursa Foto: maszol.ro

Un scandal diplomatic este pe punctul de a izbucni între Ungaria și România după ce premierul Victor Ponta a declarat că guvernul țării vecine dorește să provoace autoritățile române în contextul în care Ungaria este acuzată de statele UE de antisemitism.

Ca urmare a declarațiilor lui Ponta ambasadorul României la Budapesta, Victor Micula, a fost chemat la Ministerul de Externe maghiar pentru a i se cere socoteală.

Secretarul de stat ungar Levente Magyar i-a solicitat ambasadorului român să explice “acuzațiile inacceptabile” ale lui Victor Ponta și arată că remarcile premierului român indică faptul că acesta încearcă să folosească  “agitația anti-ungară pentru a acoperi criza politică din România”, arată presa maghiară citată de AGERPRES.

Recentele ‘izbucniri’ ale Guvernului român în legătură cu relațiile cu Ungaria se dovedesc dăunătoare acestor relații, a mai afirmat secretarul de stat Levente Magyar, conform presei din țara vecină.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, că guvernul țării vecine dorește să provoace autoritățile române în contextul criticilor la care este supus de țările europene și de Statele Unite.

Cred că Guvernul Ungariei — și ambasadorul face jocul guvernului — încearcă foarte tare să ne provoace. Ei în acest moment sunt criticați de toată Europa și de America pentru antisemitism, pentru revizionism, pentru prietenia cu Rusia, pentru gardul pe care îl fac împotriva imigranților și atunci încearcă o chestie: Hai să tragem și România în scandal. Eu nu vreau să fac chestia asta. Vreau să răspundă ei pentru ceea ce fac acolo.  Nu vreau să mă las provocat.-  a spus Ponta la România TV, referindu-se la un interviu al ambasadorului Ungariei la București în care acesta acuza Guvernul României că nu a aluar nicio măsură pentru a ușura viața maghiarilor din țara noastră

În interviul acordat României Libere, ambasadorul Ungariei, Botond Zakonyi, a arătat că Guvernul nu asigură folosirea limbii maghiare în instituții.

Cea mai clară problemă este cea a folosirii limbii materne în instituțiile publice din localitățile în care maghiarii reprezintă cel puțin 20 la sută din totalul locuitorilor. În aceste situații statul român trebuie să asigure, potrivit legii, posibilitatea ca maghiarii să poată să-și rezolve problemele în propria lor limbă, dar acest lucru nu se întâmplă: de multe ori nu există afișe sau documente în limba minorității și nici lucrători care să vorbească limba maghiară. – a declarat Botond Zakonyi

Mai mult oficialul chiar a îndemnat voalat la forțarea autonomiei Ținutului Secuiesc de către maghiarii din România.

Vor primi autonomie când se vor purta ca niște oameni ­autonomi. Când nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obținerii autonomiei este lung, se face pas cu pas. Nu e ceva ce ți se dă pe tavă. Pentru început maghiarii ar trebui să coopereze unii cu alții, cei din Covasna cu cei din Harghita, iar aceștia cu cei din Mureș, să facă proiecte comune, să atragă fonduri comune, să învețe ce-și doresc cu adevărat. Dacă transformă autonomia într-un instrument de dezvoltare, lucrurile pot fi înțelese mai ușor, pentru că nu este vorba despre separare, ci despre dezvoltare regională, acest lucru ar trebui să-l vândă secuii politicienilor români. – a mai declarat Botond Zakonyi

La rândul său Ministerul Afacerilor Externe român a reacţionat public faţă de afirmaţiile ambasadorului Ungariei, convocându-l la discuţii pe Nagy Károly Zoltán, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la Bucureşti.

Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenția, printre altele, că declaraţiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României.

Partea română şi-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare. Acestea demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO. – arată comunicatul dat de Ministerul Afacerilor Externe

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

SĂNĂTATE