Home Eveniment Tunul URIAŞ din dosarul Microsoft II. Zeci de milioane de euro, furate...

Procurorii DNA afirmă că prejudiciul adus statului român în dosarul Microsoft II, care vizează acordarea ilegală de licenţe pentru sistemele informatice, este de aproape 67 de milioane de dolari.

Este vorba despre încheierea și derularea contractului cadru comercial de închiriere licențe IT din data de 15.04.2004 și a actelor adiționale încheiate în noiembrie 2004 și în anul 2008, după cum urmează, potrivit DNA:

– 28.776.327 USD – prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractului comercial de închiriere de licențe 15.04.2004 (reprezintă diferența dintre suma plătită de Guvernul României și suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft).

– 19.370.500 USD– prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adițional nr. 1 la contractul comercial de închiriere de licențe și care reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 USD, deoarece nu era necesară extinderea contractului la licențele educaționale.

– 18.818.516 USD – prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adițional nr. 2/3 la contractul comercial de închiriere de licențe și care reprezintă diferența dintre suma plătită de Guvernul României și suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft.

Procurorii au început să dezlege iţele încurcate ale contractelor şi actelor adiţionale, încheiate de-a lungul anilor.

Astfel, pe 15.04.2004 a fost încheiat un contract de închiriere de licențe IT Microsoft. Prin acest contract, compania Microsoft dorea să ofere Guvernului un acord special pentru obținerea de licențe pentru produsele Microsoft, la prețuri speciale guvernamentale.

În realitate, discountul de 47% acordat de compania Microsoft în considerarea Guvernului României ar fi fost deturnat și, implicit, banii au fost îndreptați către plata unor comisioane către persoanele implicate, arată DNA.

Contractul comercial de licențe IT s-a încheiat la un preț dublu față de prețul real solicitat de compania Microsoft, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără vreo fundamentare a necesarului, invocându-se în mod nereal calitatea firmei Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pe teritoriul României al licențelor IT Microsoft. Aceasta, în condițiile în care, la acea dată, existau cinci distribuitori.  Concret, compania Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25.791.138 USD (prețul licențelor cu discount), iar Fujitsu Siemens Computers a refacturat către Guvernul României suma de 54.567.465 USD. Prejudiciul care urmează a fi reținut în cadrul contractului comercial de închiriere de licențe este în sumă de 28.776.327 USD, precizează procurorii.

Pe 3 noiembrie 2004, contractul a fost extins, cu privire la închirierea de produse educaționale. Extinderea a fost, de asemenea, ilegală, spun procurorii, din mai multe motive: obiectul contractului cadru viza licențele pentru administrația publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaționale, iar de discountul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

De asemenea, nu a existat o analiză proprie a necesarului de licențe Microsoft pentru produsele educaționale, și nici a prețului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educațional Informatizat existau astfel de licențe pentru toate calculatoarele din instituțiile și unitățile de învățământ de stat, existând o suprapunere între licențele existente cu cele ce urmau să se achiziționeze.

Începând cu anul 2006, numărul de calculatoare la nivelul administrației publice centrale care foloseau copii adiționale ale produselor comandate în prealabil (în anul 2004) a crescut.

Prin urmare au fost încheiate, în anul 2008, două acte adiționale pentru achiziționarea numărului suplimentar de licențe (39.385 de licențe necesare utilizării produselor software Microsoft). Prețul acestor licențe a fost cel stabilit în contractul cadru din 15.04.2004, încheiat între Guvernul României și compania Microsoft, prin Fujitsu Siemens Computers.

Deși actele adiționale au fost aprobate în cursul anului 2008, persoanele care au contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt, funcționari publici cu sprijinul reprezentantului Fujitsu Siemens Computers, Florică Claudiu Ionuț, precum și al reprezentanților Microsoft România – Hotăran Silviu și Artopolescu Ovidiu Petrișor, deoarece extinderea pentru cantitatea de 39.385 de licențe s-a realizat conform Contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, la prețurile stabilite în acesta, mai arată DNA

Primii anchetaţi în dosarul Microsoft II

Primele persoane anchetate în acest dosar sunt doi dintre foştii şefi ai Microsoft, care au dat astăzi cu subsemnatul la DNA. 

Este vorba despre Silviu Hotăran, cel care a condus filiala din ţara noastră până în 2004 şi, ulterior, între 2007 şi 2009. Cel de-al doilea manager audiat şi pus sub acuzare, Ovidiu Artopolescu, a fost şi secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, în mandatul lui Ponta.

Alături de aceştia este anchetat şi omul de afaceri Claudiu Florică, acuzat de procurorii DNA de complicitate la abuz în serviciu.

Iar punerille sub acuzare ar putea fi abia la început. Astăzi a ajuns la DNA Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, care este cercetat şi el pentru abuz în serviciu.

Athanasiu este unul dintre cei care au semnat actele adiţionale la acest contract.

Întrebat cine l-a convins să semneze HG referitoare la licenţele educaţionale, el a răspuns: Nu m-a convins nimeni, m-a convins un document din Ministerul Educaţiei şi din Ministerul Comunicaţiilor, adică s-a făcut un recensământ al computerelor din reţeaua de învăţământ, iar Ministerul Comunicaţiilor a stabilit ce tip de licenţă Microsoft educaţională e compatibilă cu configuraţia acelor computere. În faţa unui asemenea document care spunea că sunt necesare ….. vă spun drept nu sunt un specialist în IT, adică de aceea există oameni calificaţi în domeniu şi care aveau şi o poziţie oficială bine conturată. (…) Nu cred că un ministru trebuie să ştie câte şuruburi sunt într-un agregat, atâta vreme cât are direcţii de specialitate care sunt organizate şi funcţionează în acest scop, a spus Athanasiu, citat de AGERPRES.

Întrebat dacă i s-a adus la cunoştinţă vreun prejudiciu în acest caz, el a spus că nu s-a stabilit încă. Acesta a dat asigurări că nu a luat niciun document din minister când a plecat.

Sunt mulţi care pleacă de la ministere luându-şi în copie, nu dau nume, dar cred că pe unii îi ştiţi, care iau toate actele pe care le-au semnat ei sau alţii. Eu nu am luat nimic pentru că, în primul rând, nu e legal să pleci cu documente oficiale şi, doi, – de ce să pleci cu ele, ai nevoie cumva să te gândeşti că ai făcut o mie de porcării şi vrei să-ţi reconstitui eventuale probe în favoare luând documente ca să ştii în viitor cum să te aperi. (…) I-am spus (n.r. procurorului): eu nu am documente acasă, documentele mele la care ţin sunt legile pe care le-am promovat în calitate de ministru, a mai spus Alexandru Athanasiu, conform Agerpres.

Pe numele altor opt miniştri există de doi ani avize pentru începerea urmăririi penale. Este vorba despre fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, în funcţie în perioada 2008 – 2009, de fostul ministrul al Comunicaţiilor, Valerian Vreme sau de fostul şef al Secretariatului General al Guvernului în perioada 2000 – 2003, Şerban Mihăilescu.

Alţi trei foşti miniştri ai Comunicaţiilor sunt vizaţi de DNA în anchetă. Aceştia sunt Dan Nica, deţinător al acestui protofoliu în perioada 2012 – 2014, Adiana Ţicău, ministru în funcţie timp de câteva luni în 2004 şi Gabriel Sandu.

De asemenea, Daniel Funeriu ar putea da explicaţii în acest dosar, aşa cum în faţa procurorilor ar putea veni şi Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor în perioada 2000 – 2004.

Iar lista nu se opreşte aici. DNA a cerut şi urmărirea penală a deputatului Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Citeşte mai mult despre acuzaţiile aduse lui Bejinariu:

Un alt GREU cade în dosarul Microsoft II. Cerere de urmărire penală pentru un fost premier interimar

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Rețeaua de Știri pe Facebook:

SĂNĂTATE